Suntem doi oameni care inca avem rani nevindecate. Eu le port pe ale mele sub forma de zambet, tu le porti pe ale tale sub forma de ironii.
0 Comments
Niciodata nu stiam ce voia inima mea, de la inima ta. Eram niste necunoscuti, dar vremea a trecut si am ajuns la primul nostru sarut. Amintirea a ramas, dar momentul sa spulberat. Poate ca doar tu sti de ce am facut acel pas negru. Nu stiu daca vreodata o sa ne intoarcem sa regasim ce-a ce am pierdut. Nu stiu daca vreodata o sa fim pregatiti pentru un nou inceput.
Si chiar daca m-as stradui sa te iert pentru vorbe care dor, n-as putea sa uit de absenta ta, atunci cand chiar aveam nevoie de apropierea ta. Asteptand cu nerabdare dupa tine e ca si cum a-si fi asteptat ploaia in desert. Ai fost piesa mea preferata. Singura melodie din mine. Dar acum din o mie de melodii care cant in inima mea, nu iti mai pot recunoaste vocea. Nu o mai fredonez, am uitat de ea. Voiam sa te chem, sa imi aduci aminte. Sa mi-o canti din nou, si apoi sa o fredonez toata ziua. Dar nu ne mai stim. De la bun inceput ai fost ceva special pentru mine. M-am simtit atat de bine in prezenta ta, chiar daca nu ne stiam de mult timp. Pur si simplu eram dorita. Poate erau doar scenari in mintea mea, dar a fost gandurii placute. Parea ca ne cunoastem de o vesnicie. Te rog ca astazi sa-ti savurezi viata si sa te bucuri de ea, dar uita de numele meu. Indepartandu-ma de tine, ma regase-am tot mai mult. Pentru ca prea des am lasat de la mine. Prea des ti-am acordat sa faci ce vrei cu mine si cu sentimentele mele. Prea des ti-am daruit tot ce aveam eu mai bun. Timpul meu, aprecierea mea, dragostea mea, ganduriile mele. Cand eu trebuia sa ma limitez la bucatile care mi-le aruncai in fata. M-am mintit ca sunt fericita arucandu-ma in bratele multor baiteti, cand de fapt m-as intoarce in orice moment la cel care ma ranit. Mereu mi-ai dat sentimentul ca "te-ai indragostit", chiar daca nu ai facut-o niciodata. Si asta ma dat peste cap. Sa sti ca eu nu sunt, si niciodata nu o sa fiu planul de reserva. Sau alegerea ta numaru doua. Sper ca intr-o buna zi vei fi asa bucuros cum pretinzi ca esti! Tu suferea dupa ea. Eu sufeream dupa tine. Tu o iubea pe ea. Eu te iubeam si mai mult Erau unele dintre cele mai grele lucruri de ascuns. Daca citesti asta, stii adevarul de-atunci! Dar s-au schimbat multe in ultimul timp, sper ca intelegi daca si eu m-am schimbat. Sper ca intelegi daca iti raspund cu indiferenta. Sa intelegi ca nu o sa mai am timp pentru tine. Sper ca vei intelege daca te las balta. Deoarece si tu ai facut-o. Tu si eu? Doar un capitol, nu mai mult! Se pare ca acesta este sfarsitul povestei mele preferate. Adio... De multe ori sunt momente in care imi doresc sa plang. Sa dau totul afara, sa nu mai culeg orice lacrima si apoi s-o ingit. Vreau sa plang odata bine si apoi sa nu mai plang veac pentru acelas motiv. Dar nu pot. Ca si cum m-ar opri ceva. Nu se merita sa vars lacrimi pe nimicuri. Eu zic ca ce-a mai buna solutie, sa-ti protejezi inima e sa pretinzi cu nu aparti una. Iti spun ceva? Cunosteai partea rea din mine, stiai de greselile, defectele, slabiciunile mele si stiai prea bine ce lovituri purtam zilnic cu mine. Stiai prea bine prin ce esecuri am trecut si tot ai ales sa pleci. Din pacate inima ta nu era la fel de frumoasa ca exteriorul tau. Intradevar imi doream sa dispari din viata mea chiar daca o parte mica din mine era deja lipita de tine. Voiam sa fiu libera. Si acum sunt! Dar nu e ce-a ce vreau! Dar mai amagit destul. Cel mai greu imi este atunci cand imi sta in fata adevarul. Anume cand iti dai seama ca nu esti lafel de importanta, nici macar pentru oamenii pentru care credeai ca insemni ceva. In fiecare zi imi dai de inteles, ca e bine asa cum este. Iar pe mine ma distruge. Ma distruge sa vad cum te ingropi in indiferenta cu fiecare clipa care trece. Mi-as dori sa intelegi cat de mult ma ranesti cand devi rece cu mine. Sa intelegi cat de dori imi este de prietenul meu "Sepi". Dar simt ca totul a fost degeaba... De parca te-ar interesa cum ma simt eu. Ce conteaza pentru tine, e ca ai iesit tu cum voiai. Iar pe mine mai uitat in larg printre vapoare. Am citit conversatile noastre vechi. Nu pot sa cred in ce hal te-ai schimbat. Ai devenit un monstru! Dar o sa fi-e totul in regula. Si daca nu, simplu... ma prefac ca si cum ar fi. Nu conteaza. Ne-am certat pentru orice lucru banal, pana cand am devenit doi straini, unul pentru celalalt. Stii? Tu erai mereu "deaia-ul" pe "de ce-ul" lor. Dar mai orbit cu farmecul tau fals. Modul tau asa rece te face din nou sa pari asa sarac. Oricum sunt naiva, pentru ca mereu sper ca lucrurile o sa decurca altfel. Adevarul este ca niciodata nu m-am asteptat sa ma atasez asa de tine. Insa cateodata trebe sa renunti la oameni, nu pentru ca ti-e nu iti mai pasa, ci lor nu le mai pasa. Si nu o sa te retin! Poate ne vom regasi candva, cumva! Dar pana atunci ar fi timpul ca si eu sa plec. Si inca ceva. Te urasc. Da, te urasc! Pentru ca daca nu te urasc pe tine, pentru a ne distruge prietenia ar trebui sa ma urasc pe mine singura. Iar eu merit mai mult ca asta. Niciodata nu-mi placeau filmele de dragoste. Dar adeseori mi-as dori ca viata mea sa fie unul. Deoarece in cam toate romantele sfarsitul este identic. Ce-i doi sfarsesc impreuna fericiti. Sau totul e in regula si inima ei in sfarsit e in mainile celui care cu adevarat ii merita inima inocenta. Numai ca in viata reala, circumstantele acestea, aceste happy ending-uri nu sunt prezente. Des in viata reala sfarsiturile sunt altfel. Ce-i doi pun punct relatiei devenind ca doi straini cu niste amintiri frumoase. Sau totul e distrus si inima ei e frintai in o mie de bucati.
Doar odata vreau ca visele mele, sa devina realitate. Sa ma cucereasca baiatul cum nu a fost cucerita o fata vreodata. Gandul acela mi-se pare atat de dragut. Ca baiatul sa ii trimita mesaje fetei, sa se uite pe geam afara. Iar el sa fie jos cu un buchet de trandafiri albi, punand toate emotiile deoparte si spunandu-i tot cea ce i spoteste inima. Gandul acela nu imi da pace. Oare doar in povesti se afla baieti de genul. Nu imi trebuie bani sau cadouri scumpe. Nu ii vreau portofelul, ci sufletul. Timpul, aprecierea lui, toata atentia.. imi e indeajuns. Vreau sa stiu ca acolo unde ma alfu sunt dorita. Un "Esti ce-a mai frumoasa fata pe care Dumnezeu mi-a fi putut darui." intr-o dimineata ca toate celelalte, ar face mai mult decat romane care aburesc undeva intre minciuni si exagerari. Un simplu "Te iubesc" in ciuda faptului ca sunt de neiubit, ar face mai mult decat toate comorile lumii. Un apel, atunci cand e ocupat, doar sa-mi auda glasul, face mai mult decat un "mi-e dor de tine" scris printre stele. Niciodata nu-mi placeau filmele de dragoste, deoarece stiam mereu ca viata mea nu va arata asemena. Imi pare atat de greu sa pun randuri pe foi, despre fiinta ta. Mi-e frica sa nu scriu ceva gresit, sau sa uit de o parte importanta. La inceput, scriiam din instinct pagini intregi despre tine. Dar astazi? Asatzi, se pare, ca nu mai am nimic de spus. Cel putin imi dai sentimentul ca orice a-si zice, e doar goana dupa vand. Cu greu arunc bucati de cuvinte pe foaie, incercand sa deie totul un sens.
Viata e atat de ironica cateodata. Sincer, nu stiu ce sa mai astept de la ea. Suna ridicol dar imi este frica de tine. De noul tau "eu". Cand defapt erai persoana acea de care imi era firca fara. Dar dupa cum am spus, viata asta e un poem scris de David Foster Wallace in persoana. Mi-ai spus ca niciodata nu o sa ma iubesti, ca niciodata nu o sa ma placi si ca niciodata nu te-ai gandit la mine ca la o posibila iubita. Eh bine. O arzi aiurea. Nu ti-am cerut niciodata sa ma iubesti! Nu m-am luptat sa ma placi. Nici nu speram ca ai sa ma vezi vreodata cu ochii aceia. Dar totusi ma durut cuvintele tale. Sunt asa ucigatoare. Nu am fost pregatita, desi asteptam adevarul din partea ta. Oricum mesajul tau se incruciseasa cu ce mi-ai spus acuma o luna. Poti sa spui ce vrei, ca ori m-ai mintit atunci, ori te minti acum pe tine! Poti sa fugi de mine, ca adevarul candva o sa te intreaca. Imi spune-ai acum ceva timp, ca orice decizie voi lua, ca indiferent de circumstante, noi mereu vom fi prieteni. Nu vreau sa deschid cutia Pandorei, pentru ca te-ai chinuit bine si sa o sigilez. Asatzi spui ca e imposibil sa fim din nou prieteni. Atunci cand eu ti-am spus-o nu voiai sa imi dai credere. Cand propuneam sa ne vedem amandoi de drumurile noastre, mereu ma rascoleai si uitam de alegerile mele. Nu ai vrut sa accepti nici macar una din ele. Dar uite ca acum ma forzesi sa ti-o accept pe a ta. Nu crezi ca e nedrept. Mai intrebat vreodata daca sunt si eu de aceasi parere? Daca tot obijnueam sa ne intrebam orice unul pe altul. Te-ai desobijnuit? Mi-ai spus ca nu mai ai nevoie de prezenta mea, sa te las in pace! Vorbesti parca eu sunt o fiinta pe care o poti folosi cand ai momente de disperare. Si dupa un timp sa ma arunci intru-n colt, si sa pretinzi ca niciodata nu faceam parte din viata ta. Cuvintele tale:"Tu te-ai oferit". Pfff, esti atat de desgustator, imi e asa scarba de tine. Tu vezi ce ai scris? Esti asa de nepasator si de insensibil la cuvintele tale. Mai bine ma inpunceai cu un cutit in inima, deoarece cutitu poate da pe langa, insa cuvintele tale au nimerit tinta perfect. Cuvinte de gravitate mare, dintr-o gura de doi lei. Il condamnai pe fostul meu, dar iti spun ceva? Nu ai fost cu nimic mai bun. Aceasi fasada falsa, aceleasi minciunii, aceasi ochii tradatori. Uite, povestia noastra a murit prea devreme. De fapt, nici nu trebuia sa moara. Dar asta a fost sa fie, iar acum trebuie sa traim cu deciziile pe care le-am luat fiecare in parte. Daca vreodata te intrebi cine a fost devina, sa sti ca tu ai fost! Nu imi dau vina cu nimic. Tu esti responsabil pentru toate. Daca vreodata vrei sa te intorci, sa iti iei locul de prieten inapoi, sa sti ca nimeni nu te poate inlocui. Daca iti este dor de mine si ai nevoie sa vorbim, sunt aici oricand. Daca te simti singur, cauta-ma negresit. Dar daca vrei sa vii sa ma distrugi si sa pleci iar, iti recomand sa stai departe de mine. Pentru binele tau! Nu stiu cum nu am vazut pana acum persoana aceasta din tine! |
Mrs. Secret
"..Daca simte cineva nevoie de-a copia sau de-a plagia, ma simt onorata, pentru ca asta denota ca am creat ceva productiv, fructos si de valoare.." Archives
Mai 2021
Categories
Alle
|