"..multumesc pentru timpul petrecut împreuna, însă cu timpul am putut învata că nu toate lucrurile râmăn lafel. Vreau să zic cu asta, că lucruri se schimbă, oameni se mai schimbă, tu te-ai schimbat.."
0 Comments
Nu ai imaginatie cat de dor imi este defapt de tine. Te vad aproape zilnic, in tradevar, insa imi dau tot mai mult seama ca nu mai esti acea persoana care erai. Persoana care mereu ma facea sa uit de totul. Defapt nu ne-am mai vazut de mult. Si chiar in contra parca imi faci rau chiar daca de multe ori nici nu vrei.
Dar totusi imi rupi inima zilnic. Imi aduci aminte de lucruri asa sumbre din trecutul meu, incat a-si vrea sa le las acolo unde au ramas, sa nu le mai recapitolez sa le l-as neatinse, sa le arunc in marea uitari pentru vecie. Inca mi-e frica, mi-e teama sa le scot din umbre, deoarece mi-am adus prea des aminte de ele, prea des le-am acordat sa ma rascoleasca, si apoi sa fiu iarasi la inceput de drum. Stiu ca nu iti dai seama chiar deloc dar atunci cand nu te pot imbratisa asa cum o faceam acuma doua luni, imi vine sa tip, sa urlu. Sa urlu de ciuda. Da, de ciuda. Mi-e ciuda ca mereu atunci cand incep sa pun suflet la anumite lucruri ele incep sa se detaseze de mine. Mi-e dor, sti cum, un dor nebun de apropierea ta. Pur si simplu, din faptul ca ma faceai sa ma simt dorita, sa ma simt speciala in felul meu, sa simt cum e ca unui om sa i pese de mine. Si credeam ca momentele acelea sunt vesnice. Si totusi astazi suntem ca doi straini, daca compar starea noastra de acuma cu ce-a de pe atunci. Nu stiu daca noi o sa avem vreodata un bun sfarsit, ori daca noi mereu o sa fim doar o possibilitate a universului. Nu stiu daca vreodata o sa iti spun ce gandesc cu adevarat, nu stiu daca odata o sa am curajul sa imi deschid gura. Pentru ca nu vreau sa pierd ce-a ce mi-a mai ramas din tine, sau mai bine zis din noi.. Uitandu-ma la tine, imi dau cu fiecare privire tot mai mult seama ca defapt tu esti raspunsul rugaciunilor mele. Esti umbra viselor mele. Sita dorintei mele. Esti definitea perfectului meu!
Desi nu pot cu tine, sunt sigura ca nici fara tine nu pot. Si parca zilnic ma decid din nou pentru tine, chiar daca cred ca o fac degeaba. Dar stiu, ca mai mult ca orice, cautam in "iubirea mea fata de vreun baiat", mereu un "Sepi" al meu, chiar daca atunci numele tau in legatura cu tine, nu exista in vocabularul meu! Insa se pare ca acuma e singuru cuvint pe care il cunosc. Si des nu vreau sa simt lucrurile pe care le simt atunci cand imi mangai fata. Cu orice respiratie de a ta ma faci sa ma atajez tot mai mult de tine. Devine un drog atunci cand aud ca traiesti, cand aud inima cum bate in pieptul tau. Cand iti simt suflu cald pe langa urechile mele rechi. Cand iti simt varful degetului cum se plimba pe buzele mele atunci cand ma ti in brate. A-si putea spune ca sarutandu-te pe tine, ar trebui sa ingeata timpul. Am facut multe care provoaca dependenta, chiar ma jucam cu ele, tigari, alcohol chiar si altele nu lipseau din lista mea de toate zilele, insa atunci cand de prima data ma uitam la tine din alt punct de vedere am inteles defapt ce este dependenta in sine, si ce provoaca intr-un om. Tocmai ca nu stiam pe atunci asta , simt asa intens dorinta de-a te avea, dorinta de-a te dori chiar si atunci cand poate candva te voi avea... si asta pentru totdeauna. Nu stiu prea multe, nu sunt singura pe senitmentele mele, deoarece sunt prezente si dintr-o data dispar, fara sa la-se macar o urma mica dupa ei. Si sunt neutrala. Dar precum se schimba din moment pe altu, asa si revin din nou. De astazi decid sa te uit complet. Zilnic imi repet tot aceas propositie. Chiar daca mereu ma intorc inapoi la acelas capitol trecut. Insa stiu ca va veni clipa unde atunci cand iti aud numele o sa fiu neutrala, incat sa nu-mi mai aduc aminte ca existai vreodata in viata mea. Stiu si sunt devotata la maxim. Deoarece astazi nu a-si fi aici unde ma aflu astazi.
Am cazut dar la randul meu am stiut cand e timpul sa ma ridic. Si da, probabil ca o sa cad din nou. Dar viata nu-ti cere sa nu te clatini niciodata, ci iti cere ca atunci cand pamantul sup picioarele tale dispare, tu din nou sa te ridici! Mai ranit, dar in acelas timp mai facut sa inteleg multe. Mi-ai deschis ochii. Si iti multumesc pentru ca fara greseala ta, astazi nu imi dadeam seama de multe greseli din trecut! Mai ridicat si in acelas timp tu ma doborai! Ma-ai sfasait ca un leu care racneste si cauta pe cine sa ingite! M-ai ridicat si apoi mai aruncat la loc. Ziceai ca ma vei prinde atunci cand cad, ca te vei asesa langa mine jos, atunci cand uit sa revin la partea tare din mine. Imi ziceai multe insa pana la urma tot mai lasat balta. Si da am cazut adanc, dar dupa cum am zis, am invatat sa ma ridic. Va veni ziua in care nimeni si nimic nu imi va putea aduce aminte de chipul tau! Te voi sterge lafel ca pe o greseala in desenul unui pictor. Asa incat nimeni sa nu isi mai deie seama de cicatricele din inima mea, care odata cu decizia ta sa pleci ai lasat in urma. Va veni ziua cand "Pa-ul" meu va fi cu adevarat un "pa" - nu un "la revedere"! |
Mrs. Secret
"..Daca simte cineva nevoie de-a copia sau de-a plagia, ma simt onorata, pentru ca asta denota ca am creat ceva productiv, fructos si de valoare.." Archives
Mai 2021
Categories
Alle
|